Viata este cel mai frumos dar daruit de divinitate..

Viata este cel mai frumos dar daruit de divinitate..

duminică, 23 octombrie 2011

Campania ,, Ce-mi place la orasul meu "- Umbrela Verde










Orasul meu

CAMPULUNG MUSCEL De cate ori ma gandesc la orasul meu, ma cuprinde nostalgia copilariei mele. Cu ce este orasul meu mai deosebit, mai frumos decat un altul? Poate pentru ca este locul unde am copilarit.
Cronologic vorbind orasul meu aduna mai toate datele istorice importante…si sunt atat de multe. Nu e loc, sau straduta sa nu emane vechi, istorie, cultura…..
Inca de la intrare strajuieste mai mult de 2000 ani -Castrul roman Jidova…apoi manastirea Negru Voda, falnica pastrand cu sfantenie piosenia si smerenia credintei ortodoxe a oamenilor locului. La tot pasul ne intampina edificii de cultura, arta medievala sau contemporana… Turnul Baratiei.. si atat de cochetul Bulevard Pardon. Imaginati-va domnitele perioadei infloritoare interbelice in care micul nostru oras devenea promenade
Bucurestilor prin atat de celebrate bai Kretzulescu, cum se plimbau agale cu rochiile lor dantelate pe cercuri si umbrelutele stravezii plimbandu-si galant catelusii motati si parfumati pe bulevardul inecat cu parfum de flori de tei…..si-si transmiteau politeturi una alteia si se scuzau atunci cand rochiile voluminoase se atingeau.
Dar mai apoi apare frumoasa gradina Merci, care a ramas la fel ca in perioada domnilor ce purtau joben negru si manusi albe, ridicandu-l tacticos si complimentand domnitele care raspundeau cu dragalasenie: merci, merci.
Acelasi parc pe aleile caruia m-am jucat si am cules castane ca si copila admirandu-i
frumusetea florilor sau vizitand statuile ( deloc putine ) ale campulungenilor ce ne-au dus fala in lume.
Vin aici si acum, respir acelasi aer curat,… ca domnitele de alta data, contemplu maretia castanilor iar in linistea serii incerc sa le ascult povestile…povesti despre trecut, despre oameni, despre locuri.
Dar ca si alta data ……ne plimbam respirand aerul parfumat de mirosul de tei, ne odihnim la umbra castanilor si ascultam povesti….invatam istorie ca sa putem transmite copiilor nostrii…ne plimbam pe stradutele atat de vechi si totusi atat de noi, atat de proaspete pentru ca emana vesnicia oamenilor, a istoriei, a locurilor…